Joienel şi... autostrada

După ce purceii l-au bătut la poarcă,
a pornit viţelul spre casă, ud leoarcă,
dând să intre-n staul, pe poarta cea mare,
văzu că Joiana merge-n trei picioare.
- Ce-ai păţit, mămucă, de mergi aşa şchioapă?
- Azi noapte, copile, am dat într-o groapă
ce-au săpat-o porcii la noi în ogradă.
- Dar aia nu-i groapă, e... autostradă!
- Joienele, mamă, ori te-ai bolânzit?
O aşa prostie, n-am m-ai auzit!
Eu am dat în groapă, de-am venit grămadă,
şi tu o ţii langa că-i... autostradă!
- Aş fi vrut, mămucă, să-ţi fac o surpriză,
dar te-a-mpins păcatul să mergi pe ampriză,
peste-o zi sau două îi gata lucrarea
şi-i facem, la termen, şi inaugurarea,
urcat pe grămada aia de balast,
premierul nostru va ţine toast,
mulţumind din suflet godacilor harnici
şi, cu forfecuţa, va tăia trei panglici.
- Dar de ce trei panglici şi nu una doar?
- Pentru că şi ăsta-i... mare panglicar.