De curiozitate...

Nu-s curios să ştiu de eşti fidelă,
cum mi-ai jurat sub soarele torid,
şi nici nu pot, fiind de santinelă,
plicul trimis de tine să-l deschid,

nu-s curios să aflu dac-ai fost
cuminte, cum te lăudai chiar tu,
şi nici n-am voie să citesc în post,
că-mi urlă conştiinţa nu şi nu,

nu-s curios s-arunc chiar o privire
peste scrisoarea ta niciun moment,
să văd dacă te-ai dus la mănăstire,
chiar dacă nu-i de faţă domn sergent,

nu-s curios, că nu îmi stă în fire,
să aflu dacă, pe la cele dansuri,
băiatul lui năşicu`, Vlad Arhire,
îţi face, dobitocu`, iar avansuri,

nu-s curios nici dacă nea Miliţă,
un văr de gradul patru, pare-mi-se,
când te-nsoţeşte, noaptea, pe uliţă,
te pipăie prin locuri nepermise,

dar vreau să ştiu dacă zăpada-i mare
la noi în sat, în partea de nord-vest...
Citesc scrisoarea... Nu mai am răbdare,
chit că ajung, din gardă, la arest...