Ultima poruncă pentru baroneți

(după Dimitrie Bolintineanu)

Într-o sală mare de pe Kiseleff,
unde pesediștii au al lor fief,
dis-de-dimineață este zarvă mare...
Unii stând pe scaun, alții în picioare,
cei veniți din țară, chemați de partid,
în jurul lui Ponta vor să facă zid
și cu procurorii să se ia la trântă,
pe ei DNA-ul nici că-i înspăimântă.
Viorel se scoală și le mulțumește
și de la tribună astfel le grăiește:
- Veșnică credință vreau de la acei
pe care-i consider baroneții mei.
Fac o paranteză! După cum vedeți,
mă adresez vouă, azi, cu ”baroneți”,
căci baronii noștri cei mai cunoscuți
sunt puși la popreală, de parc-ar fi șuți.
Privind eu în sală, mă apucă mila,
că nu-l văd pe Bunea Stancu din Brăila,
Mazăre lipsește, la fel și Pendiuc,
nu-i Cosma, bătrânul, nu-i nici Hrebenciuc,
scaunul pe care stătea Nicușor
văd că este liber cam demultișor,
căci baronul nostru de la țărmul mării
dă cu subsemnatul, când vor procurorii,
cât despre Nichita, nu știu ce să spun,
de când cu amanta, parcă e nebun...
De la Nicolescu nu am nicio veste,
era la-nchisoare, tot acolo este?
Dacă nu-ncetează această prigoană,
ne pun procurorii pe toți în coloană
și ne escortează, ca pe derbedei,
până la clădirea din strada Știrbei.
Acum procurorii și-au făcut un plan:
să ne ia pe mine și pe Șova Dan
și să ne depună la Beciul Domnesc,
cum îi spune Radu. Geaba ostenesc
să găsească probe și să ne înhațe,
că ne țin colegii pe-amândoi în brațe.
Știu că am în juru-mi oameni de ispravă,
mergeți, dar, acasă și, fără zăbavă,
dați sfară în țară că rezist la greu...
Unul este Ponta și acela-s eu!

Pluguşorul poliţiştilor

Aho, aho, dragi caschetari,

inspectori şi comisari,

voi, agenţi aflaţi prin secţii

sau „plantaţi” în intersecţii,

şefi de post, având ghereta,

drept sediu, şi bicicleta,

ca mijloc de deplasare,

când sunteţi în patrulare,

lângă noi veniţi, cu toţii,

să se îngrozească hoţii,

văzând că nu a rămas

ţara asta de pripas,

cum ar vrea conducătorii,

mai precis, neguţătorii

ce au scos-o la mezat,

în mod sistematizat.

Cei care o mai aveţi,

puneţi sirena, băieţi,

decibelii să huiască

peste glia strămoşească,

să se ştie-n România

că vă faceţi datoria

şi vă luptaţi cu hoţia!

Hăi, hăi...

Zornăiţi, măi, din cătuşe

pentru acele căpuşe

care sug şi sug de zor

vlaga acestui popor,

fără să dea socoteală

şi să intre la popreală,

să mai termine cu jaful,

că se-alege de noi praful,

dacă nu le spunem STOP!

celor ce fură nonstop.

Trageţi plugul auster,

până către minister,

ca să-şi noteze ministrul,

dacă-l are, în registrul

de cereri şi reclamaţii

ale noastre situaţii

despre care habar n-are.

Urmând cu-ncăpăţânare

indicaţiile date

de la unul din Palate,

doar un obiectiv el are,

să facă restructurare,

să scape neapărat

de cei ce l-au supărat

pe iubitul preşedinte,

care şi-a ieşit din minte

când strigam să ias-afară

la o javră ordinară.

Veniţi, fraţilor, cu băţul

sau, mai bine, cu juvăţul,

dacă n-aveţi în dotare

alte arme necesare!

Hăi, hăi...

Mânaţi, măi, cu tot curajul,

să sfârşim cu „branconajul”,

să nu mai fie vânaţi

poliţişti nevinovaţi

de către un fost dulgher,

ajuns mare-n minister.

Am vrea să ne lase-n pace,

treaba să ne-o putem face,

căci sunt în ţară destule

lighioane nesătule,

puse doar pe prăduială

şi-avem noi o bănuială

că acestea-s protejate

de cei cu care-şi fac parte.

Legea-i una pentru toţi,

dar ne-am săturat de hoţi,

criminali, violatori,

şuţi, şpringari sau ciorditori,

de camarila coruptă

care din şpagă se-nfruptă.

Aho, aho, oameni cinstiţi,

trebuie să fim uniţi,

fiindcă va veni o zi

când cu toţi ne vom trezi

şi-n anul ce stă să vină

grâul fără de neghină

să rămână, iar în case

s-avem clipele frumoase,

s-avem pe mese bucate,

de noroc şi sănătate

să avem cu toţii parte,

pungile, pline cu bani,

LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI!

Ilie Bâtcă