Se afișează postările cu eticheta corupţie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta corupţie. Afișați toate postările

vineri, 8 aprilie 2011

Cizmarul paranoic


Pe malul Dâmboviţei, cu şapca lui de gală,
cizmarul trece palid, în gânduri adâncit.
Îi pare rău de anii când nu mergea la şcoală,
căci azi, storcându-şi mintea, nu-i ies la socoteală
mai multe miliarde din câte-a cheltuit.

Socoate, tot socoate, pe degete, fireşte,
câte-a-nghiţit canalul, câte palatul nou,
după o vreme, însă, din nou se poticneşte,
căci adevărul simplu, voit, îl ocoleşte
şi ia iar socoteala de la-nceput, mereu...

Socoate, deci, cizmarul, neîncetat socoate
şi lumea o priveşte în juru-i cu obidă,
căci orologiul vremii să-l ţină-n loc nu poate
măcar până îşi vede palatele-înălţate
şi-alăturea de ele, tronând, o piramidă.

Iar el, neîntrecutul într-a minciunii artă,
în vârful piramidei să se înalţe stoic
şi-mbrobodind poporul cu vorba lui deşartă,
şi-avere, şi onoruri la neamuri să împartă.
- Aşa gândeşte astăzi bătrânul paranoic...

Zâmbirea lui neroadă, pe chipu-i buhăit,
răs-retuşat în ziare de nimeni căutate,
se vrea raza ce anii aceştia îi străbate
spre timpul demnităţii ce ni l-am fi dorit
neeclipsat de steaua-i gemândă de păcare.

Căci, ce păcat mai mare şi mai ucigător
decât acela care – chiar din prostie, fie -
de-atâţia ani poporul, ţinut în sărăcie,
ca vitele, din urmă, să-l mâni spre abator
şi să îţi faci, din ţară, familiei moşie?

Urât, pe zi ce trece, mai tare de norod,
întruchipând trufia atâtor potentaţi,
îşi face carapace din veri, cumnaţi şi fraţi,
croiţi fiind cu toţii pe-acelaşi calapod,
o liotă de nemernici corupţi şi psihopaţi...

Ilie Bâtcă  

ianuarie 1987

marți, 22 februarie 2011

Corupţia, la pal(p)at!


Mă, fraţilor, mă-mpinsă necuratu şi azi mă uitai iar la tilivizor. Nu că n-aş fi avut ce face, că-mi lăsă fomeia, când plecă la muncă, un ditamai pomelnicu. Pă puncte, cu tot ce aveam io de făcut, până vine ea acasă. Da-ntr-o pauză d-alea de le ia tot omu să să mai hodinească, mă-ncumetai şi deschsei tilivizoru. Şi ce credeţi că văzui de primaşi dată de cum apăru imaginea? Pă domn Băsescu, care-i muştruluia rău de tot, da rău de tot, ce mai, p-ăştia de la Interne.
Acu, nu că ar fi toţi uşă de biserică şi nu mai trebuie şi ei traşi de urechi, acolo. Da, nici aşa, mă, fraţilor. Vii în casa omului, te omeneşte şi el cum poate şi tu, haţ, la gâtu lui.
Cel mai tare mă supără treaba aia de-o zise despre ei domn preşedinte cu ielementele de corupţie. L-auzii pă domn Băsescu zicând că, la Interne, unde pui deştu, apar ielemente de corupţie. Or fi, nu zic nu, corupţi şi la ei, că rupţi d-ăştia dă foame sunt păste tot, da nici chiar aşa. Acu, io am o bănuială, mă fraţilor. Am o bănuială pornită de pă la filmele alea străine cu tot felu de doctori. Văzui io în toate filmele astea că doctoru, şi înainte şi dupe ce pune mâna pă un bolnav, să spală bine pă mâini. Să spală bine de tot cu apă şi săpun.
D-aia am io o bănuială. Dacă lu domn Băsescu nu-i mai ajunseră banii de-i deteră parlamentarii, să aibă şi el acolo, de cheltuială, şi nu mai avu cu ce să cumpere săpun sau detergent din ăla bunu de scoate toate petele? Ce să facă omu, să-mprumute de pă la fete? Nu să cade, că au şi astea mici ale lui tot felu de hangarale de plătit. Numa întreţinerea păntru căsoaiele alea de şi le cumpărară cât le-o ajunge, sireacele...Şi atunci ce să facă domn Băsescu, înainte să puie deştele pă organu de la Interne? Să clăti şi el, de ochii lumii, cu niscai apă chioară. Asta-i. Ş-atunci, de unde să ştiu io că ielementele alea de corupţie de apărură pă organ, când puse dânsu deştele, nu fură, măcar câteva, acolo, chiar de pă mâinile dumisale? Că atâta umblă în ultimele zile cu mâinile prin tot felu de dosare de corupţie, că am început să-mi fac griji păntru dânsu. Că auzii io că asta, corupţia, e mai rea ca râia, mă, fraţilor. Dacă unele ielemente de corupţie din alea de apărură la palpat le băgă chiar dânsu în minister. Mai ştii?
Şi nu-mi mai plăcu ceva la domnu Băsescu, mă fraţilor. Nu-mi plăcu că nu-i lăsă pă bieţii oameni să-l aplaude când termină el ce avu de spus. Şi să pregătiră ăştia de la Interne fo câteva zile cu aplauzele. Da, dacă nu-i lăsă, nu-i lăsă şi gata. Acu, io nu mai înţeleg nimic. Dacă-l aplaudă, nu-i bine. Dacă-l huiduie, iar nu-i bine...

Fane Sucitu