Se afișează postările cu eticheta nămeţi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta nămeţi. Afișați toate postările

luni, 27 februarie 2012

Becali vrea să o facă „oficial” cu Elena Udrea

          După ce a scos de sub nămeţi şi ultima oaie dintr-un cătun din creierii munţilor, tocmai de pe acolo pe unde au hălăduit feciorii Vrâncioaiei, până când muma lui Ştefan cel Mare, supărată pe acesta, n-a vrut să-l primească în castel şi l-a trimis să-şi adune de prin văi oastea lui zdrobită şi să moară pentru ţară, că-i va fi mormântul coronat cu flori, Gigi Becali, acest Mesia al zilelor noastre, care era hotărât să stea cu Steaua în Olanda, ca Mihai Viteazul, a revenit pe meleagurile dâmboviţene. 
Convins fiind că, la Bruxelles, nu a făcut şi nu o să facă mare brânză, se gândeşte tot mai des la turma Domnului, pe care ar vrea să o păstorească el. Cum altfel decât ajungând premierul României, adică un fel de „general al lui Hristos”?! De ce acest sacrificiu din partea unui simplu muritor? Pentru că, "dacă am avea 100 de Becali, ţara asta ar întrece Germania şi Franţa". A spus-o chiar el, vorbind despre sine la persoana a treia. "Becali are dragoste, dacă nu ai dragoste pentru oameni, nu faci nimic".
         Tocmai pentru ca are prea multă dragoste, el vrea s-o facă cu Elena Udrea. Dar nu oricum, ci „oficial”. "Am fost contactat de doamna Udrea, am fost întrebat dacă mergem mai departe în aceeaşi formulă în Capitală. Am spus da, urmează în viitorul apropiat să o facem oficial pentru a avea mai multă putere de imagine”, a mai declarat el pe un post de televiziune. După oficializarea dragostei celor doi vor avea de câştigat bucureştenii şi nu numai. Vom putea spune, după alegerile locale, că, oficial, ne merge bine. Până atunci poate se schimbă şi Constituţia şi se legalizează prostituţia. Prostituţia politică, desigur...

luni, 13 februarie 2012

Premierul şi nămeţii



Înfruntând nămeţi şi gerul,
Vine-n Vrancea premierul,
Să îi tragă un refec
Vreunui moşneag zevzec
Care sprijină pereţii,
Când i-ajung, la gât, nămeţii
Şi-o lasă pe baba Floarea
S-o acopere ninsoarea.
Ruşinat tare, moşneagul
Zvârle cât colo toiagul
Şi mai cheamă trei vădani,
De vreo nouăzeci de ani,
Ce ard gazul de pomană
Sus pe casă, la comană.
Punând mâna pe lopeţi,
Dau năvală în nămeţi
Şi deschid drum, prin zăpadă,
Până la un colţ de stradă,
Unde cârciumarul Gică
Îi cinsti cu una mică,
Apoi, făcând cale-ntoarsă
Şi-mbrăcând o altă gioarsă,
Ce-o luară de prin tindă,
Se grăbiră să îl prindă
Pe premier şi să-i spuie:
- Iote, bre, nămeţii nu e!

Ilie Bâtcă