(după George Topârceanu)
Mi-am cumpărat, de-o săptămână, la mâna-doua, un laptop
Şi, de atunci, închis în casă, şi zi şi noapte scriu nonstop,
Subiectele îmi vin „pe bandă”, nu pot să spun că le duc lipsa,
Şi nu mă dezlipesc de taste, nici de-ar veni Apocalipsa,
Ştiind că-n vechea imprimantă stau, nemişcate, albe pagini
Şi gândurilor negândite în stare nu-s să le pun margini.
În graba de-a surprinde totul, încurc şi formele conjuncte,
Iar când mă poticnesc în taste, în loc de virgule, pun puncte,
Dar nu abandonez subiectul, gândindu-mă că suspendatul
Mai are doar vreo zece zile şi-şi va sfârşi, forţat, mandatul
Şi dacă-n astă perioadă nu voi mai scrie un articol,
O parodie, o scenetă având un personaj ridicol,
Al cărui rol a fost s-aducă, nu să anunţe, doar, POTOPUL,
Degeaba tevatura asta, degeaba mi-am luat laptopul...
Cu siguranţă, peste-o lună sau, treacă de la mine!, două,
Se vor găsi alte subiecte. O altă chestiune nouă
Ce merită a fi tratată, în scaun, iarăşi, mă va ţine
Şi, ca şi astăzi, constata-voi că-mi sunt cuvintele puţine.
Corupţi vor fi şi peste-o lună, şi peste-un an sau zece, poate,
Vor fi baroni, şi clientelă politică, şi plagiate,
Palate, bune doar de fală, vor fi pentru ciobani fuduli,
Vor fi alţi „găozari” în presă, trudind, din greu, pentru moguli,
Puşcăriabili, la tot pasul, se vor găsi, c-aşa e viaţa,
Chiar dacă, să admitem cazul, va fi, la Cotroceni,... Paiaţa,
Dar, dacă, adormit, poporul piciorul nu-l va pune-n prag,
În 29 ale lunii, oricât mi-a fost şi-mi e de drag,
Izbi-voi de preţi laptopul şi, revenind la călimară,
Voi folosi, probabil, tocul, la fel ca-n clasa-ntâi primară.
