Cumperi 2, plăteşti 1!

„Românii din Spania au ajuns din nou în vizorul presei spaniole! De data asta nu pentru că fură sau cerşesc, ci pentru că îşi fac stocuri de alimente din supermarketuri, pe care le vând apoi la suprapreţ”. Toate bune şi frumoase, dacă nu aş fi văzut şi imaginile transmise tocmai pentru a întări spusele unui jurnalist de la un post de ştiri. Rămâneam la concluzia pe care o am despre români, că aceştia se descurcă, indiferent de vremuri sau de plaiurile pe care îşi duc existenţa. Pentru că nu văd nimic rău în a cumpăra un lucru oarecare, la preţul de azi al pieţei, şi a-l vinde mâine la alt preţ. Dar ce mi-a fost dat mie să văd în imaginile preluate după un post de televiziune spaniol? Nişte româncuţe... neaoşe de-ale noastre, din alea îmbrăcate în zece rânduri de fuste multicolore, îndesau de zor sub straiele lor tradiţionale tot felul de pachete şi pacheţele cu delicatesuri de provenienţă spaniolă.
Aşadar, ele nu furau! Îşi făceau stocuri de alimente, pe care, apoi, le vindeau la suprapreţ. Nu spun eu asta. A spus-o jurnalistul care, mai mult ca sigur, a absolvit cursurile uneia dintre şcolile de televiziune care au apărut precum ciupercile după ploaie, şi care îşi atrag cursanţii prin tot felul de oferte, care mai de care mai tentante, cum ar fi cea din anunţul următor: „Şcoala de Televiziune oferă cea mai extensivă programă de cursuri, aduce la catedră unele dintre cele mai mari nume ale industriei de specialitate şi pune la dispoziția cursanților săi cea mai dezvoltată bază materială. Unul din scopurile noastre este să facem ca aceste facilităţi să fie accesibile tuturor celor care doresc să urmeze cursurile noastre printr-o politică de taxe şcolare accesibile şi cu programe de plată în rate. Taxa de şcolarizare: 1850 de euro, platibilă în 8 rate descrescătoare. Înscrie-te cu un prieten şi beneficiaţi amândoi de reduceri!” Cum s-ar spune în reclamele alea de la supermarketuri, cumperi 2 şi plăteşti 1...