La greu...

Gata! De-acum, m-am liniştit! Mi s-a luat piatra de pe inimă! Dar, ce spun eu piatră?! Ditamai pietroiul mi s-a luat. Pentru aceasta, mulţumesc din inimă exit poll-ului! Până la ora 21,00, când era el programat să apară la tv, simţeam aşa, ca o apăsare pe inimă. Nişte întrebări mă tot sâcâiau, mai ceva decât ţânţarul ăla leşinat de foame şi însetat de sânge care se strecurase prin ochiurile plasei de la geam. Dacă s-a răzgândit şi ne lasă la greu? Dacă s-a supărat pe noi, că, de!, oameni suntem şi mai greşim, şi ne-a lăsat de izbelişte? Cine îi va mai susţine pe cei 368.720 de copii din sector?  Şi pe pe cei 379.860 de bunici cine o să-i mai ajute? Da` cu noi, noi ăştia care nu mai suntem copii, da` nici bunici n-am ajuns până la vârsta asta, ce-o să se întâmple dacă el, Doamne, fereşte!, ne-a lăsat de capul nostru? Ca să nu mai vorbesc de cele peste 1700 de blocuri, printre care şi al meu, care vor rămâne neanvelopate.

Degeaba au încercat adversarii politici să-i deturneze mesajul transmis cu ajutorul benerelor ce flutură pe fiecare stâlp de iluminat din sector, lipind peste acesta un altul, scris pe o bandă neagră: „Eu v-am furat la greu”. Îl citisem de atâtea ori pe cel cu „Eu nu vă las la greu”, că nu mi-l mai puteam scoate din cap. Şi, totuşi, dacă...

Prima uşurare, cam prin zona auriculului stâng, am simţit-o mai după-amiază, când vecinele mele, vreo zece la număr - pe care le cred în stare să doarmă cu poza lui sub pernă, la fel cum primarul ăla dintr-o comună prahoveană (O mai fi, oare? Primarul, nu comuna!) doarme cu poza Elenei Udrea - s-au ridicat de pe banca din faţa blocului şi, după ce şi-au scuturat cojile de seminţe din poală, au pornit voioase spre secţia de votare. Înseamnă că nu e totul pierdut, mi-am zis, punându-mi toate speranţele în exit poll. Şi, bine am făcut, pentru că piatra pe care o aveam pe inimă, mai puţin în zona auriculuiu stâng, s-a dus, de cum a apărut exit poll-ul. Aşadar, nu ne-a lăsat la greu nici de data asta! Pentru mine, el nu mai este doar primarul care este. El este primarul care va fi. Sau, mă rog, va fi primarul care este. Şi peste patru ani, şi peste opt, şi peste... Pentru că şi atunci, mai mult ca sigur, ne va fi greu. Iar el nu se va îndura să ne lase. Pentru asta, şi noi îl vom vota. Mereu. La greu...