luni, 26 septembrie 2011

Eu nu pun umărul la aşa ceva!

„Încă nu sunt maturizat politic.”, îi răspundeam, invariabil, secretarului comitetului de partid din Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu”, ori de câte ori acesta mă întreba dacă am făcut cerere pentru intarea în partid. Până într-o zi când, mai grav ca de obicei, mi-a zis: „Tot nu te-ai maturizat politic, consătene? (Nu eram consăteni, eram doar născuţi în acelaşi judeţ!). Vezi că, mâine, poimâine, termini şi anul trei şi repartiţia bate la uşă!” Treaba asta cu repartiţia care „bate la uşă” m-a cam pus pe gânduri. Era un fel de „Bate şaua, să priceapă iapa!”. Şi eu am priceput. A doua zi, dimineaţa, cum am deschis ochii, am simţit că eram maturizat... politic şi am făcut cerere să intru în partid, pentru a întări rândurile acestuia. Dacă nu m-aş fi „maturizat”, n-aş fi pupat eu garnizoana Brăila, locul de naştere al „consăteanului” meu şi reşedinţa judeţului în care mă născusem şi în care locuiau părinţii mei. A contat, desigur, şi media de absolvire, şi faptul că eram căsătorit, dar cel mai mult a contat... maturitatea mea politică.
Acum, după mai bine de 37 de ani de la... maturizarea mea politică, am fost pus într-o situaţie dacă nu similară, cel puţin hilară. „Nu vrei să pui umărul, să schimbăm şi noi ceva în Sectorul 5?”, m-a întrebat, mai deunăzi, unul dintre foştii colegi cu care am lucrat nişte ani buni în aceeaşi structură, înainte de trecerea în rezevă. Cum să nu pun umărul, chiar dacă, într-un nefericit accident de maşină pe care l-am avut, în urmă cu vreo 15 ani, clavicula dreaptă mi-a fost făcută ţăndări? „De acord, doar trăiesc aici de vreo 30 de ani? Ce trebuie să fac pentru asta?”, l-am întrebat eu pe colegul care, din două în două minute, îşi verifica ceasul, semn că era tare grăbit. „Păi, să vii alături de noi şi e suficient. Mulţi dinte foştii colegi, dacă ar şti că eşti cu noi, ni s-ar alătura sigur.”, mi-a răspuns acesta. „Doar atât?”, m-am întrebat eu în gând, apoi am continuat cu voce tare „Şi aceşti colegi care ni s-ar alătura ce ar trebui să facă?” S-a uitat întrebător în jur şi, după o scurtă pauză, mi-a răspuns: „Deocamdată, să ne ajute să repartizăm ajutoare celor săraci din sector. Am avut vreo două astfel de acţiuni până acum, dar n-avem forţe suficiente. Sunt prea mulţi oameni necăjiţi în sector şi e păcat să nu-i atragem de partea noastră, pentru alegeri. S-au înscris în partid şi X, şi Y, şi Z, şi...”
Pe X şi Y îi cunosc. Am lucrat cu ei o perioadă. Au urcat repede treptele ierarhiei militare, aş putea spune că şi câte două deodată, până la gradul de colonel. Apoi s-au oprit. Nu că ar fi vrut ei. Odată cu schimbarea regimului, au fost schimbaţi şi şefii lor şi nu prea a mai avut cine-i susţine. Pe Z nu-l cunosc. Şi nici pe icşii, igrecii şi zeţii pe care mi i-a înşirat fostul coleg, proaspăt înscrişi în partidul care are ca principal obiectiv "ajutorarea" sărmanilor din sectorul meu. Probabil că şi aceşti icşi, igreci şi zeţi se simt frustraţi că nu au ajuns generali, cum, sigur, se simt X şi Y, foştii mei colegi. Şi atunci au sărit... să pună umărul, în speranţa că şeful partidului pentru care sunt „trup şi suflet” le va pune şi lor pe umăr mult râvnita stea de general. N-au decât! Au ajuns unii generali, din caporali! De ce nu ar ajunge şi ei, care sunt colonei cu state vechi?
„Regret, colega, dar nu pot să pun umărul. Sunt destul de maturizat politic pentru aşa ceva...”, am conchis eu, aruncându-i colegului meu o privire semnificativă... peste umăr.

32 de comentarii:

  1. ..vai ce oportunitate ai ratat bade Biliuta!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Aşa m-am gândit şi eu, dar abia după ce l-am refuzat pe coleg. Nu e prima dată când mi se întâmplă. Dar dacă vor mai fi astfel de situaţii, voi proceda la fel.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am fost foarte maturizata politic chiar din anul I de scoala militara din cauza ... mediilor. M-a ajutat sa ma maturizez si mai mult secretarul BOB (un tip despre care imi aduc aminte cu placere), explicandu-mi ca ar fi pacat ca "un geniu" ca mine sa nu intre in randurile membrilor de partid. Nefiind pila nimanui, mi-a fost foarte clar ca a refuza echivaleaza cu o sinucidere, asa ca ....
    Despre prezent:
    Cred ca cine se inscrie intr-un partid trebuie sa o faca din convingere, trebuie sa ramana in acel partid si cand e la putere, si cand e in opozitie. Urasc migrarea dintr-un partid in altul, in functie de interese.
    Nu am nimic cu cei care nu sunt inscrisi intr-un partid, dar ma enerveaza cu "eu nu sunt inregimentat politic". Da' ce, isi imagineaza ca stau aia din conducerea partidului cu degetul pe tragaci sa ne dicteze o atitudine sau alta?

    RăspundețiȘtergere
  4. @ELENA:
    Cine e şeful acestui partid care împarte "ajutoare" prin Sectorul 5, constând în... trei pâini, cred că ştii. Care este părerea mea despre individ, de asemenea, ştii. Eu nu fac parte din nicio grupare politică. Asta nu înseamnă că nu am anumite afinităţi. Şi, ca să-ţi dau un indiciu despre acestea, să ştii că am acasă o umbrelă galbenă pe care o păstrez pentru vremuri mai grele.
    Să ai o zi minunată!

    RăspundețiȘtergere
  5. Bună dimineața, de toamnă aurie!

    Cred că generația noastră s-a maturizat din mers.
    La mine s-a întâmplat în anul I de facultate, după prima sesiune. Cineva- pe atunci exista” un cineva ”care observa atent studenții silitori- m-a ascultat vorbind într-o adunare ASE.
    După aceea, lucrurile au mers mult prea repede, fără să am timp de gândire.
    Era o mare cinste!!
    Cine spune altceva nu are decât..ori minte, ori..mă rog, eu așa cred.
    Ce avantaje am avut?? Sincer, dar absolut sincer, mari ponoase am avut de tras, ani de-a rândul.
    Cine mă crede să mă creadă, cine nu- treaba lui!
    Astăzi , mi-aș dori să fiu utilă, poate că aș avea multe nu doar de spus, dar, vorba dumneavoastră, m-am maturizat, strângând din pumni!

    RăspundețiȘtergere
  6. 1,2,3,4. Proba de microfon. Se aude?

    RăspundețiȘtergere
  7. @INCERTITUDINI:
    Sărut mâna și bine ați revenit! Ne-a fost tare dor de dumneavoastră. Încă nu v-am citit impresiile de călătorie. Am citit doar titlul din lista mea de bloguri și,deja, am certitudinea că voi fi pus în fața unui... regal.
    Revenind la postarea mea, și mie mi-a fost dat să trag unele ponoase. Dar s-au dus acele vremuri. Dacă ar fi să o iau de la capăt, cred că tot la fel aș proceda.
    O zi minunată!

    RăspundețiȘtergere
  8. @Anonim:
    Se aude. Ba, mai mult, se și vede. Depinde ce...

    RăspundețiȘtergere
  9. Salut, Iliuta!Daca puneai umarul imediat dupa rascoala, si mai si semnai vreo adeziune, erai acum general.
    La condeiul tau, pus "In slujba patriei", ofertele ar fi curs garla. Daca te nimereai prin preajma mea atunci, poate aveai norocul pe care l-a avut un confrate de-al tau si primeai si tu macar o stea mare, ca el. A fost prezent cand si unde a trebuit. Mi-a cerut doar sa-i deschid o usa . Mi-a placut ca a fructificat perfect oportunitatea.
    S-auzim numai de bine si sa mai mancam o paine. Sau 3?!

    RăspundețiȘtergere
  10. Ică, să mănânci tu trei pâini, dacă vrei. Eu mă mulţumesc şi cu una mai mică. Pe de-o parte, ne dai tot felul de sfaturi cum să ne păstrăm sănătoşi la vârsta pe care o avem şi acum, hodoronc-tronc, vii cu ideea cu... trei pâini.
    Ca să fim serioşi acum, să ştii că eu mi-am pus nu numai condeiul "în slujba patriei". Mi-am pus, în primul rând, sufletul. Mi-am pus sufletul, dar nu mi l-am vândut niciodată.

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu nu m-am maturizat politic niciodată. Aveam neamuri fugite din ţară, tată fost deţinut politic, şi totuşi, în anul doi de facultate, secretarul de partid a zis că e ordin să fie mai multe femei în pcr. Şi m-a vârât, aşa, cu dosarul meu infect şi cu gura mea mare.
    Urmarea e banală: în anul trei, am scos din prezidiu un trimis de la Municipiu, care ne certa că noi, studenţi de Bucureşti,la IMF, n-am vizitat Ateneul Român. Am luat cuvântul şi i-am zis de la obraz că eu am cântat de mai multe ori la Ateneul Român decât a luat el cuvântul prin şedinţe de partid şi că instituţia cu pricina nu e muzeu, e sală de concert. Sigur, jucam la cacealma, eu nu cântasem decât O DATĂ la Ateneu, într-a unşpea, Concertul Doi pentru pian de Beethoven , dar el n-avea de unde şti asta şi s-a enervat imens.
    A părăsit şedinţa fiindcă îi era rău, dar eu eram convinsă că în zilele următoare o să-şi revină şi eu mă voi vedea dată afară din facultate. E, n-a fost să fie! Ţara m-a făcut spiţer şi spiţer am rămas. Pe urmă a venit răvuluţia, isteria arderii carnetelor, dar eu, care nici nu mai ştiam pe unde l-am pus, n-am avut ce arde.
    Şi uite-aşa au mai trecut 20 de ani şi-mi dau seama, în imaturitatea mea politică, că ăia care nu consideră important să ardă carnete de partid, îngroaşă azi rândurile celor care suportă consecinţele, iar cei care au întărâtat focul cu fostul lor cartonaş roşu sunt fabricanţi de consecinţe.

    Am avut o zi grea şi nu stau să revizuiesc ce-am scris. Dacă mă înţelegi, Biliuţă, e de bine.

    RăspundețiȘtergere
  12. Varza,se da varza la un clik distanta!
    Io zic ca merge varza rosie sau alba dar,musai cu un gratar cat farfuria, facut din leguma numita porc! S-ar putea sa meraga si un vin rosu sau alb si apoi sa vezi .....nebunii!!

    RăspundețiȘtergere
  13. PS. mai lasati carnetul de partid rosu....toti sunt subiectivi cand abordeaza subiectul(asta ca sa nu zic mincinosi!)

    RăspundețiȘtergere
  14. Gata, CEZAR, nu mai scot o vorbă despre c.p.

    RăspundețiȘtergere
  15. Don Biliuta -nu era in mod exp. pt. dvs.!Mai mult pentru comentatori!
    Daca am gresit scuze!!!

    RăspundețiȘtergere
  16. Ps. am retinut cum se ajunge general...mai sa fie si eu care credeam ca da-i si lupta ,lupta si da-i! da de unde...usa care trebuie si gata...!!!

    RăspundețiȘtergere
  17. Prostului poti sa-i deschizi o mie de usi. El o va incerca, intotdeauna, pe cea incuiata.

    BRUTUS

    RăspundețiȘtergere
  18. @Renata:
    Te-am înţeles şi am înţeles multe din ce ai scris.
    Finalul ar trebui să le dea multora de gândit.
    O zi bună!

    RăspundețiȘtergere
  19. @CEZAR:
    Ai reţinut degeaba cum se ajunge general. A dispărut la orizont şi ultimul vagon al trenului pe care l-ai pierdut...

    RăspundețiȘtergere
  20. TOP GUN
    'Pestisorule',
    Mai trebuie sa ne aducem aminte de vremuri demult apuse????La ce-ar folosi??????In final ,tot oamenii au de suferit!!!!!Suspiciuni de ambele tabere,ca sunt interese,ca se volatilizeaza cotizatiile,ca unii vor sa fie mai sefi decat altii,puterea si banii iata combinatia letala a vremurilor noastre!!!!Nu mai conteaza cinstea ,onoarea ,cei 7 ani de acasa,totul este pe viata si pe moarte!!!!!Merita tot zbuciumul asta,in detrimentul familiei neglijate?????!!!!!MERITA/////????????
    O ZI EXCEPTIONALA TUTUROR!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  21. @TOP GUN:
    Am rememorat acele vremuri, doar pentru a face legătura cu întâmplarea recentă (vezi problema cu maturizarea!). N-am vrut să încep direct. N-ar mai fi avut farmec.
    O zi minunată şi ţie!

    RăspundețiȘtergere
  22. @Cezar
    Crezi ce vrei, dar eu cand am fost "invitata" nu am refuzat, ca mi-a fost frica sa nu ma "zboare" din scoala militara.
    @TOP GUN
    Vremuri demult apuse inseamna, totusi, amintirile noastre. Fac parte din noi, fara ele noi nu am exista. Si amintirile sunt si placute, si ... mai putin placute.

    RăspundețiȘtergere
  23. TOP GUN
    'PESTISORULE',
    Te rog indeplineste-mi o dorinta:exista vreo aparitie editoriala a versurilor tale,poeziile sunt absolut minunate!!!!!Spune-mi editura,sa-mi pot procura si eu cartile!!!!!!Daca se poate la urmatoarea lansare si cu autograf.....!!!!!
    Elenush,
    Vremurile demult apuse ptr mine au fost cele mai frumoase,nu-mi plac astea de acum,nu sunt compatibil,nu ma regasesc,.......Acum e cel mai urat ,toate hidoseniile din caracterul uman ies la suprafata!!!!!!
    WEEKEND EXCELENT TUTUROR!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  24. @TOP GUN:
    Regret, dar nu-ţi pot îndeplini acestă dorinţă, aşa că rămâi în continuare cu toate trei valabile. Nu am strâns într-un volum parodiile postate pe acest blog (am şi altele, din alte vremuri, unele mai îndepărtate, altele mai puţin), din motive... financiare. Nu prea mă caută sponsorii, dar nici eu pe ei. Când se va întâmpla minunea (vreo lansare), fii sigur că o să te invit. La fel ca pe toţi ceilalţi prieteni ai mei.
    S-auzim de bine!

    RăspundețiȘtergere
  25. @TOP GUN
    Eu zic sa zici: Doamne fereste de mai rau! ca se poate si mai rau, crede-ma.

    RăspundețiȘtergere
  26. Top Gun ,,Vremurile demult apuse ptr mine au fost cele mai frumoase,nu-mi plac astea de acum,nu sunt compatibil,nu ma regasesc,.......Acum e cel mai urat ,toate hidoseniile din caracterul uman ies la suprafata!!!!!!
    Uite un om sincer-atentie ,nu-i militar!!

    RăspundețiȘtergere
  27. TOP GUN
    Cezarica,
    Da,atentie nu-s militar,dar uneori sinceritatea mea sau asa in general, e deranjanta si adevarul doare.......!!!!!S-ar putea sa ti se reproseze si tie, ba ca tii cu mine,ba ca-mi iei apararea.......Eu se pare ca sunt cam indigest, ptr asa zisii sefuti,sau sa-i diminutivam la maxim,'SEFULETI',am doar un umor iesit din comun....Cat despre 'militar',am o oarecare legatura,doar prin 'ADOPTIE' ,serios multi se bat ptr.cauze pierdute,vine imaginare,sufera de mania persecutiei!!!!!!!Nu le poti spune ceva,o vorba,un sfat ,da,de ce nu,ca gata esti catalogat dusmanul de moarte!!!!!!!SUFLETE SCHILODITE,SCHINGIUITE!!!!!!Pacat de unii, sunt chiar destepti,dar mania,ura,le intuneca ratiunea!!!!!!TUTUROR UN WEEKEND MINUNAT,O TOAMNA LUNGA,INSORITA SI PACE IN SUFLETELE NOASTRE!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  28. Felicitari !
    Cum as zice eu daca e sa pup un c.. macar sa o fac pentru ca imi place nu pentru ca mi se impune!
    Patrie si Onoare!
    ps:fain blog !

    RăspundețiȘtergere
  29. @Ady Surry.
    Mulţumesc pentru vizită şi pentru felicitări.
    Din când în când, m-am mai lăsat şi eu dus de valuri, folosind... pluta.
    O zi minunată!

    RăspundețiȘtergere
  30. Atunci sunt datoare cu o bere!
    O toamna plina de lumina, pace si iubire!

    RăspundețiȘtergere