Aho,
aho, surori si fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi
Şi cuvantul mi-ascultaţi
Staţi puţin şi nu mânaţi
Şi cuvantul mi-ascultaţi
Sau,
mai bine, lecturaţi!
Ia
mai mânaţi, măi!
Hăi,
hăi...
S-a
sculat mai an
Bădica
Traian
Şi-a
luat cu el
În
elicopter
Un
fost fermier,
Azi
consilier,
Ca
să-l sfătuiască
Şi
să nu greşească.
Ei
în slăvi s-au ridicat,
Peste
câmpuri s-au uitat,
Ca
s-aleagă loc curat
De
arat şi semănat,
Unde
să cultive
Grâu
pentru colive,
Fiindcă
grâul are
Căutare
mare,
Căci
(parcă-i blestem)
Mulţi
ies din sistem
Şi
pleacă din viaţă
La
loc cu verdeaţă,
Unde
li se pare
Că
nu-i întristare
Şi
nu-i nici durere,
Doar
lapte şi miere.
Ia
mai mânaţi, măi flăcăi!
Hăi,
hăi...
La
o săptămână,
Cu
banii în mână,
A
venit la Nana
Fata
lui, codana,
Şi,
cu banii jos,
Luă
loc mănos
Care
va rodi,
Într-o
bună zi,
Pai
cât trestia,
Spic
cât vrabia,
Loc
pe care fata
I
l-a dat lui tata,
Bădica
Traian,
Căci,
peste-un an,
Va
fi moşier
Cu
mână de fier,
Care
va veghea
Munca
pe tarla.
Ia
mai mânaţi, măi flăcăi!
Hăi,
hăi...
De
urat, am mai ura,
Dar
mă tem că va-nsera.
Până
seara nu se lasă,
Noi
mergem la altă casă,
Unde
o moşiereasă
Tinerică
şi frumoasă
Ştiu
că ne aşteaptă-n prag,
Să-i
urăm cu mare drag.
Dac-o
fi să ne desfete
Sau,
mai rău, să ne îmbete,
Chiar
că nu mai garantăm
Pân`
la urmă ce-i urăm...
Ia
mai pocniţi, măi, din bici
Şi
să ne cărăm de-aici!
Hăi,
hăi...
