Am văzut în ultima vreme, pe
Facebook, tot felul de acţiuni de strângere a unor semnături
online. La 10 septembrie 2009, în urma unei astfel de petiţii
online, care a centralizat un număr important de semnături din tot
Regatul Unit al Marii Britanii, prim ministrul Gordon Brown a dat o
amplă declaraţie prin care cerea scuze lui Alan Turing, în numele
guvernului britanic, pentru modul în care acesta a fost tratat după
război. De ce se făcuse vinovat acesta? Într-o vreme când
homosexulaitatea era considerată o boală mintală, s-a descoperit
că şi părintele informaticii moderne suferea de această „boală”.
A fost anchetat până în 1952, ceea ce a dus la terminarea carierei
sale. Peste doi ani, acesta a murit prin otrăvire cu cianură,
moartea sa fiind considerată sinucidere.
În 1999, „Time Magazin” l-a numit
pe Turing unul dintre cei mai importanţi 100 de oameni din secolul
XX pentru rolul său în crearea calculatorului modern, afirmând:
„Rămâne faptul că oricine tastează la un calculator, oricine
deschide o foaie de calcul sau un program de procesare a textului
lucrează pe o formă de maşină Turing.”
La împlinirea a 100 de ani de
la naşterea „părintelui informaticii moderne”, se cuvine ne
îndreptăm gândul spre Alan Turing şi să-l omagiem alături de
toţi cei care, deschizând calculatorul, se vor gândi că, fără
contribuţia sa decisivă, astăzi poate nu ne-am fi bucurat de
această importantă descoperire.
