Sunt cetăţean european!

Dimineaţă, după ce am repetat, de vreo 20 de ori, în faţa oglinzii de la baie, replcile băiatului ăla dintr-o reclamă care sună cam aşa: „Ştiţi cine sunt eu? Sunt cetăţean european şi am drepturi!”, m-am hotărât. M-am mai privit încă o dată în oglindă, ca să îmi fixez bine în memorie ultima expresie a feţei, mult mai convingătoare decât cuvintele din reclamă, şi am plecat, val-vârtej, spre punctul ENEL „Petre Ispirescu”. De ce s-o fi chemând acest punct „Petre Ispirescu”, n-am înţeles şi nu o să înţeleg niciodată. Cum nu o să înţeleg de ce o şcoală de şoferi amatori, tot din zona mea, se cheamă, aţi ghicit!, tot... „Petre Ispirescu”. Dacă, în Secorul 5 al Capitalei, ar fi făcut Vanghelie o bibliotecă pe care să o boteze „Petre Ispirescu”, mai înţelegeam. Dar, aşa?!

Ei, bine, până am ajuns la punctul ENEL „Petre Ispirescu”, am tot repetat, în maşină, replica aceea cu cetăţeanul european, uitându-mă, totodată, în oglinda retrovizoare, ca să-mi păstrez în minte cea mai potrivită expresie a feţei pentru întâlnirea cu doamnele de la ghişeu. Expresia feţei mi s-a schimbat, după ce am luat numărul de ordine de la aparatul montat în sala de aşteptare. Eu aveam numărul 54, iar la „vorbitor” ajunsese abia cel cu numărul 4.

După vreo trei ore de aşteptare, am ajuns la unul dintre ghişee. Exact la cel la care aş fi vrut să ajung, pentru că, de cum am intrat, mi-a atras atenţia doamna cu ecusonul pe care scria... Nu vă spun cum o cheamă, pentru că nu am acceptul dumneaeei. În timp ce mă aşezam pe scaunul indicat, după ce mi-a făcut un semn îmbietor cu mâna, am început: „Ştiţi cine sunt eu? Sunt cetăţean european...” Văzând privirea pe care mi-a aruncat-o doamna, am uitat să-i mai spun şi că am drepturi şi am tăcut mâlc. După ce s-a uitat pe factura recentă şi pe ultimele 20, pe care le adusesem cu mine, şi a verificat ceva în calculator, am auzit, ca prin vis: „Dacă, dumneavoastră consideraţi că este defect contorul, faceţi o cerere, plătiţi o taxă de 340 de lei şi, poate, după câteva luni, o să vi se scadă din factură suma de 300 de lei care spuneţi că v-a venit în plus luna aceasta”. I-am mulţumit frumos pentru sfat şi m-am ridicat. În timp ce îmi adunam hârţoagele de pe birou, mi-a aruncat o ultimă privire, întrebându-mă: „Chiar suneţi cetăţean european?”