sâmbătă, 16 aprilie 2011

Toţi, Doamne, derbedei...

(după George Coşbuc)


Avea şi dânsul trei băieţi
Şi i-au plecat toţi trei deodată
La cârciumă, sărmanul tată
Cam fu băgat în sperieţi,
Când se gândea că-i greu rachiul
La cap, când te îmbeţi.
Şi ceas trecut-a după ceas
Şi-afară se făcu lumină,
Băieţii lui nici gând să vină,
S-o ia tustrei, voioşi, la pas
Spre poieniţa unde turma
Rămas-a de pripas.
Zicea vecina c-a aflat,
Trecând, în zori, pe la cireadă,
Că ar fi fost la crâşmă sfadă,
Că fiii lui s-au îmbătat
Şi că porniră tărăboiul
Cu unii din alt sat.
Ştia tot satul că e rea
Vecina lui, această caţă,
Şi de aceea el s-agaţă
De o speranţă şi nu prea
Şi pleacă-n grabă la bodegă
Să afle ce dorea.
Crâşmarul gras îi iese-n prag.
Ce-mi face Riky? el îngaimă,
De Riky-i este mai cu spaimă,
Că Riky este cam beteag.
Dus cu Salvarea, c-avea capul
Zdrobit cu un ciomag.
O, bietul om! De mult ştia
Că Riky e cam dus cu pluta,
De când îl reclamase sluta
Din capul satului că ea
Nu ar fi vrut, dar bădăranul
A pus-o la podea.
Blestem pe voi, aceşti gealaţi!
Dar Jorj al meu are vreo bubă?
Destule, taică, şi la dubă
Abia l-au dus vreo trei mascaţi.
Şi bietul Miky? El e bine,
Că e la... „decedaţi”.
El n-a mai scos nicio silabă
Cu fruntea-n piept, îngândurat,
Încet pe-o piatră s-a lăsat
Şi nu înţelegea, o boabă,
De ce băieţii nu-s cu el,
Când are-atâta treabă.
Nu se simţea de-i treaz sau beat,
N-avea puteri să simtă asta,
Să-şi sune, ar fi vrut, nevasta,
Dar telefonu-i descărcat,
De când i-l aruncase Riky,
Printre pantofi, sub pat.
A stat o vreme, ca răpus,
Cu soarele arzându-i ţeasta,
Nu s-a clintit din loc şi basta,
Nu s-a lăsat acasă dus
Şi-a stat pe piatra aia-încinsă,
Ca mort, precum s-a pus.
Treceau bărbaţi, treceau femei
Şi uruiau pe drum căruţe,
Treceau flăcăii cu mîndruţe
Şi-atunci, atent, privi la ei
Şi zise-aşa, ca pentru sine:
Toţi, Doamne, derbedei?


Ilie Bâtcă  

3 comentarii:

  1. Domnu Biliuţâ io ti vizitez
    Pintru blogu ista în cartea di oaspeţ o sâ îţ semnez
    Şî drept preţuiri la neata de-acuma o sâ m-abonez.
    Dacâ tu nu crez uitâ-ti în dreapta şî o sâ mă vez!
    Da tari ni-i fricâ câ mâ desconspirez....
    Aş zîci mai multi da nu-i încâ timpu
    Sâ lăsăm deci vremea sâ-ş spunâ cuvîntu...

    RăspundețiȘtergere
  2. Mult stimate bădieş,
    sî te am di megieş
    îmi faşi mari plăşeri,
    vorbili tali di mieri
    la inimî mi-au ajuns.
    Aista-i al meu răspuns.
    Stai liniştit, nu ti temi,
    că mi-oi faşi şi eu vremi
    ş-o să vin, aşa, agali
    pi la blogu dumitali.

    RăspundețiȘtergere
  3. Si ce "placere" e sa ai
    Trei derbedei, draga Ilie
    Si o navasta curva; hai
    C'o tine altul de sambrie ...

    Dar viata cat ii de spurcata
    Si cat de greu de suportat
    Eu totusi cred ca e pacat
    Sa-ti dai muierea pe-o scrumbie ...

    Si sa te duci in sat, la mat,
    Sa-ti bei hulpavnit adalmasul,
    Pe cand se lasa trist chindia
    Pe chipul tau indurerat ...

    RăspundețiȘtergere