Cugetările sărmanului MRU

(după Mihai Eminescu)

Ah! carafa pântecoasă şade goală de vreo lună
Şi pe rafturi, în cămară, nu mai am niciun borcan,
În această sărăcie, pas de cumpără calcan,
Muşchiuleţ de vită Kobe, un fistic sau o alună!

Un contract pentr-o ţigară, nu mai zic de un trabuc!
O himeră!...Dar de unde? Bani în visterie, ioc!
Căci pomeni la clientelă a făcut Milică Boc,
Geaba caut eu prin scripte, la Guvern, ca un năuc.

Uh, ce frig!... Îmi curg iar ochii şi mă paşte o rinită.
De-aş avea la îndemână un flacon de Netildex,
M-aş doftorici şi singur, că mi-a intrat în reflex,
Dar în trusă sunt doar hapuri şi-o pensetă ruginită.

Cum de nu m-am gândit, oare, să îmi cumpăr, din chenzină,
Nişte feşi sterilizate, spray de omorât bacterii,
Pentru dinţi, o periuţă, dar şi pieptene şi perii
Şi am cheltuit, ca prostul, banii toţi doar pe benzină?

Văd că viscolul de-afară în ferestre se izbeşte,
Dar, în noaptea asta, musai să mă pun frumos în tren
Şi să plec în deplasare, dar nici pic de Voltaren
Nu am, de va fi nevoie. N-am nimic ce-mi trebuieşte...

Să nu uit să-mi pun în geantă, chiar dacă-i ciobită, cana,
Poate că-n acele sate cufundate sub nămeţi
S-o gândi, la o adică, vreun moşneag din ăia beţi
Să-şi cinstească premierul îngheţat cu rom Havana!

De-aş avea, mi-aş pune-n geantă papuceii albi de casă,
Să nu stau desculţ, pe preşuri, de-oi nopta în vreun cătun,
Antipespirant, o cremă şi-un săpun din ăla bun,
Şerveţele de hârtie, să-mi şterg gura după masă.

Dacă mă gândesc mai bine, sunt atâtea prostioare
Ce-mi lipsesc, fiind cu toate doar un minim necesar,
Chiar şi o banală pudră, la nevoie să-mi presar,
De-oi face, Doamne, fereşte!, rosături între picioare.

Bruh, mi-i frig! Cu toate astea, simt tot mai uscată gura,
De-aş fi avut o tărie, cana ochi mi-aş fi umplut,
Am uitat şi cum mai este gustul vodcii Absolut
Sau cum arăta o sticlă, la un kil, cu whisky Jura.

Mmmm! Lângă whisky, ce-ar mai merge deliciosul caviar!
Aş mânca şi-un lup de mare presărat cu pătrunjel,
Pregătit, cum doar el ştie, de Sabadiş Mugurel,
Chit că o să-mi dea de furcă iar lichidul biliar.
...............................................................................
Uns în funcţie de-o lună, premierul nostru, bravul,
Cugeta cu voce tare, dând biroului ocol,
În răstimp, o duduiţă, şefă pe la Protocol,
Îşi lua de zor notiţe, ca să nu-şi piardă năravul...