Băiatul ăla cu capu` mare

Ieri, mai către seară, după o zi de alergătură, am vrut să mă relaxez şi eu câteva minute în faţa televizorului. Credeţi că am putut? Ei, aş! Pentru că a apărut pe ecran „băiatul ăla cu capu` mare”. Cum care? Ăla de-l bălăcărea pe Băsescu pe unde apuca, iar acum îl pupă într-un singur loc, acolo unde tăietura de la mantaua ofiţerilor lăsa loc liber. Ei, bine, după câteva minute, băiatul ăla cu capu` mare mi-a făcut şi mie... capul mare, turuind vrute şi nevrute. Toate numai nişte inepţii. Se dădea muhaiaua de ceasul morţii să-l convingă pe un creştin din studio (nu creştin-democrat de-al lui, că ăştia sunt pe cale de dispariţie) că la referendum s-a petrecut o mare fraudă. De unde ştie el? Păi nu ştie, dar aşa a auzit el că ar fi zis „reprezentantul lui Obama”, după ce a schimbat câteva vorbe în uşa garajului cu mecanicul şef de la respectivul garaj. Dacă aş fi fost eu în studio, i-aş fi trântit-o de la obraz: Păi, dacă îi merge aşa de repede mintea trimisului lui Obama pe plaiurile mioritice, de ce nu-l rogi, mă musiu, să arunce o privire şi peste listele de alegători din 2009? Măcar peste alea de la Paris, că nu au fost chiar aşa de multe, chit că s-au înghesuit „alegătorii” să voteze la foc automat, cum a căutat să ne convingă, din jacuzzi, domn Baconschi.

Şi a mai zis băiatul ăla ceva, de mi-a venit să dau cu televizorul de pereţi. Cum că primarii PNL din comunele patriei i-au îndemnat pe oameni să meargă la vot. A încercat interlocutorul să-l facă să înţeleagă că nu e nimic rău în asta. Chiar aşa! Ce e rău că un primar, care poate fi şi preşedintele filialei de partid din localitate, i-a îndemnat pe săteni să voteze?! Mai rău mi se pare că un cetăţean, care, în acel moment, nu era nici măcar preşedintele asociaţiei de la bloc(mă rog, de la vilă), le-a cerut românilor să nu meargă la vot. Asta nu a priceput stimabilul care, nu numai că are capul mare (nu eu am spus-o), dar e şi tare de cap. Asta eu o spun. Să fie clar!