marți, 25 octombrie 2011

Jurământ


Eu, tânăr voievod,
intrând în rândurile Ţării,
JUR pentru galbenul din rod
şi pentru albăstrimea zării,
JUR pentru sângele din Steag
şi pentru verdele câmpiei,
JUR pentru cântecul din larg
şi pentru trilul ciocârliei,
JUR pentru clipa de lumină
când visul capătă contur,
pentru prezentul ce-o să vină,
eu, voievodul tânăr, JUR!

Elev fiind, în anul întâi, în Şcoala Militară de Ofiţeri Activi din Sibiu, am scris această poezie acum 40 de ani, după depunerea Jurământului Militar. Era legământul meu nescris cu ŢARA. Eu mi-am respectat legământul. Ce face acum ŢARA, prin conducătorii ei, pentru mine? Ce face pentru Oştirea ei?

Ilie Bâtcă  

8 comentarii:

  1. Ce frumos!
    Curat ca un zbor!
    Ca toate începuturile!

    RăspundețiȘtergere
  2. E tara/nconjurata de/ale tradarii flacari,
    E singur Voievodul pe Scaunul Domniei,
    E timpul de zvonire in cele patru zari,
    Ca a venit si clipa , renasterii Armoniei.


    E timpul sa/ntelegem ca tara suntem noi,
    E timpul sa/ntelegem ca/i suntem azi datori ,
    Ca/n clipa de iubire pentru istoricii eroi,
    Sa devenim ai tarii, osteni nemuritori !

    RăspundețiȘtergere
  3. @ INCERTITUDINI:
    Aceeaşi impresie o am şi eu, ori de câte ori recitesc ce scriam cu mulţi, mulţi ani în urmă.
    Vă mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  5. @ micutzul:
    Frumos spus. Şi convingător.
    O zi bună

    RăspundețiȘtergere
  6. Salut, Iliuta!
    Ce sa zic? Mi-ai amintit prin acest "Juramant" de acea zi a Legamantului dat Tarii, la numai 19 ani.
    Spun numai, pentru ca daca vad acum un tanar de aceasta varsta, nu mi-l pot imagina in postura mea, sau de ce nu, a noastra, de acum haaaat ani.
    La fel de copii sa fi fost si noi, iar acum nu mai percepem trecutul, in aceeasi dimensiune, in care, atunci, percepeam viitorul?
    Mare lucru, JURAMANTUL! Esti legat, dumnezeieste cumva, prin el de tara, de popor.
    Nu de conducator te legi, ci de popor. S-a vazut la revolutie. "ARMATA E CU NOI!" Iti mai aduci aminte? Acum mai cheama cineva, atat de disperat, ajutorul ARMATEI asa, ca atunci?
    E retorica aceasta intrebare. Din pacate!
    S-auzim numai de bine!

    RăspundețiȘtergere
  7. Te arunca la gunoi,tara ta, cu tot cu seraficul tau juramant. Caci in 89, cand a fost clipa ta astrala ( si a tarii tale) ai preferat sa te stergi cu ea la fund. Nu-i vina ta pentru acea ratare, dar aceasta este realitatea. Iar poporul tau e las, e iresponsabil, e MORT-mai bine zis, caci doar unui mort poti sa-i iei/furi orice, fara ca el sa reactioneze.

    RăspundețiȘtergere