Când unii (nu ştiu cum
îi cheamă)
nu au talent, măcar o
sleamă,
dar se şi văd expuşi în
ramă,
fiind destui care-i
aclamă,
zâmbeşti amar, nu-i bagi
în seamă.
Când ţin în mână o
calamă,
cu tine se şi văd de-o
seamă,
de parc-aţi fi... la
cataramă,
dar visul lor când se
destramă,
ei tot se vor băgaţi în
seamă.
Să fiarbă-n propria lor
zeamă
îi laşi şi nu e nicio
dramă,
dar când eşti înjurat
de mamă
de aceşti inşi scăpaţi
din scleamă,
nu-i poţi ierta, de bună
seamă...