(după Mihai Eminescu)
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Mulţi furau şi înainte,
Cazurile-s cunoscute,
Cine să mai ţină minte
Timpurile revolute?
Astăzi ţara se împarte
Între cei aleşi de tine,
Tu priveşti şi stai deoparte,
Vreme trece, vreme vine.
Toţi vorbesc aceeaşi limbă,
Când, din ţară, îşi fac porţii,
Viaţa nu ţi se mai schimbă,
De te laşi în voia sorţii.
De-alde Udrea, de-alde Falcă
Se agită, dau din coate,
Pentru cei ce-şi taie halcă
Toate-s vechi şi nouă toate.
Privitor ca la spectacol,
La un teatru de duzină,
Nu mai eşti, demult, obstacol
Pentru răul ce-o să vină.
Azi hoţia lor e... artă,
Iar tu te întrebi, în sine,
De se pupă, de se ceartă,
Ce e rău şi ce e bine.
Nici trecutul, nici prezentul
Nu te mai interesează,
De ratezi iarăşi momentul,
Viitorul nu contează.
Şi ce-a fost, şi ce-o să fie
Ţi-au furat, aproape toate,
De a lor nimicnicie
Te întreabă şi socoate.
Tot aceloraşi sloganuri
Le răspunzi, ca la paradă,
Timp în care îşi fac planuri
Cum să te transforme-n pradă.
Măştile se schimbă numai
Într-o nouă melodramă,
Când eroii sunt întocmai,
Nu spera şi nu ai teamă.
Nu spera când vezi hultanii
Din înalturi cum planează,
Neştiuţi, vor trece anii
Şi odraslele-i urmează.
Teamă n-ai, veni-va clipa
Şi vor trebui să plece,
Când le-om alici aripa:
Ce e val, ca valul trece.
Cu înşelătoare cânturi
De sirenă de te-ndeamnă,
Vorbele lor să le vânturi,
Ele mai nimic nu-nseamnă.
Viitorul nu aşteaptă,
Pe hoţi nu-i băga în seamă,
Tu urmează-ţi calea dreaptă,
De te-ndeamnă, de te cheamă.
Cu râuri de-ar fi, de miere
Şi de lapte, să te-mbie,
Luna de-ar vrea să-ţi ofere,
De pe cer, pe o tipsie,
Lasă-i să îşi bată gura,
În curând lor le va trece,
Şi, ştiindu-le măsura,
Tu rămâi la toate rece.
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate,
Vreme trece, vreme vine.
Ilie Bâtcă
