Plugușorul 2017

Aho, aho, copii și frați,

încă nu vă bucurați,
c-am scăpat de tehnocrați!
Am scăpat de ”lefegii”
și-am dat peste pontagii,
cu rude pomanagii,
că sunt iarăși la putere
tot aceia unși cu miere,
până, hăt,
mai sus de cot,
acel loc unde îi doare
de a noastră bunăstare.
Tot acei care, când fură,
nu mai au nicio măsură
se bulucesc la bucate
și iau tot, pe apucate.
Noi muncim,
de ne spetim,
însă nu agonisim
nici măcar o firfirică,
iar ei fură fără frică
și își construiesc palate,
tot prin locuri izolate,
ca nu cumva un plebeu
să îi calce pe bombeu.
Ia mai pocniți, măi, din bici,
să îi ia cu tremurici
pe cei care, de ani buni,
s-au spurcat la furăciuni!
Hăi, hăi...

Roată mare, băietani,
că de douășcinci de ani,
plus ăsta care se gată,
țara a fost ocupată,
nu de goți sau de avari,
nici de hoarde de tătari,
nu de turci și nici de leși,
nici de dragii megieși,
cântăreți la balalaică,
ce fac vodca din pufoaică,
cunoscuți și drept muscali.
Alte triburi de vandali
au năvălit peste țară
și-au făcut-o de ocară.
Hrăpăreți autohtoni,
care au ajuns ”baroni”,
și-au făcut, din astă glie,
pentru neamul lor moșie.
Ca lor să le fie bine,
nu mai ştiu nici de ruşine,
fură voturi, fură bani,
de vreo 25 de ani,
fură păduri, fură case
şi-şi votează pensii „grase”.
Ia sunați, măi, din tălăngi
și puneți mâna pe spăngi,
să stârpim această plagă
ce ne lasă fără vlagă!
Hăi, hăi...

Deputații, senatorii
au luat cu ei feciorii
și, puși pe căpătuială,
i-au adus în Capitală,
dându-le, pentru moment,
loc călduț în Parlament.
Dacă n-a mers varianta
să-și promoveze amanta,
pe copile, pe nepoate
le-au făcut azi deputate,
să ne facă ele legi,
când vor fi dânșii betegi.
Am avut, până mai ieri,
neam de domni, neam de boieri,
neam de aprigi militari,
neam de vrednici cărturari,
dar acum ne stau în coaste
fel de fel de neamuri proaste,
dar alese de popor:
avem neam de senator,
ne-am văzut acum ”dotați”
și cu neam de deputați,
care se cred mari și tari,
că-s neam de parlamentari.
Roată mare, feţii mei,
şi sunaţi din zurgălăi,
acum, chiar de dimineaţă,

„parlamentarii pe viaţă”
de noi să se îngrozească
şi din somn să se trezească!
Hăi, hăi...

Roată plugul, dragii mei,
şi sunaţi din clopoţei,
să se-audă-n largul zării,
din Carpaţi, la ţărmul mării,
o urare strămoşească
pentru stirpea românească:
Mult noroc şi sănătate,
masa plină de bucate,
pensii bine calculate,
salarii neîngheţate,
doar de astea s-aveţi parte,
fiindcă-s binemeritate!
Ia mânaţi, cu toţii, măi,
să se-audă peste văi
o urare din bătrâni:
LA MULŢI ANI, IUBIŢI ROMÂNI!